După decembrie 1989 s-a declanÈ™at o furibundă campanie împotriva istoriei românilor, care semănă leit cu cea de la începutul anilor ‘50. Atacate au fost toate valorile naÈ›ionale, de la Ștefan cel Mare È™i Mihai Viteazul la Nicolae Iorga È™i Nicolae Titulescu. Orice progres înregistrat de societatea românească era pus sub semnul întrebării, orice era naÈ›ional devenea blamabil. De parcă am fi trait într-o sub ...

Încă din 1866, elita politică din România a optat pentru adoptarea unei Constituţii „croită” după modelul belgian, adică cea mai democratică din Europa acelei perioade. Ulterior s-a desfăşurat o acerbă dispută privind evoluţia societăţii româneşti. În timp ce liberalii apreciau că prin adoptarea unei legislaţii moderne, avansate România se va apropia rapid de statele occidentale, conservatorii erau adepţii dezvoltării graduale a societăţii, care trebuia pregătită pentru a asimila organic progresele înregistrate deja în ţările avansate ale continentului.

 

Veniturile şi cheltuielile făceau parte din viaţa cotidiană. Pentru orăşeni, salariul era sursa de bază a veniturilor. Salariile medii se prezentau astfel in 1938:

Cuvantare sustinuta la lansarea cartii: Romania la Conferinta de Pace de la Paris, lansata de INMER in data de 30 ianuarie 2008, Sala Grigore Gafencu din Cadrul MAE

 

Ioan Scurtu - Mai întâi mulţumesc pentru invitaţie, îi felicit pe autori, institutul şi pe toţi cei care au realizat această carte. Mi-aş permite să invoc câteva elemente care ţin oarecum de modul în care eu am receptat acest memoriu. Prima dată am aflat despre existenţa acestui document dintr-un studiu publicat în 1956 cu titlul „Ajutorul acordat României la Conferinţa Păcii de la Paris din 1946”. Apoi, în diverse alte lucrări s-au făcut referiri, în ţară foarte critice, în exterior elogioase şi, în bună parte, obiective.